Tradiții și obiceiuri în Săptămâna Mare. Ce ai voie să faci și ce nu

Săptămâna Mare, cunoscută și ca Săptămâna Patimilor, este perioada dintre Duminica Floriilor și Sărbătoarea Paștelui și are o însemnătate deosebită în calendarul creștin. Ai mai jos o listă cu tradiții și obiceiuri în Săptămâna Mare.

Andrada Marinică

Publicat: 14 aprilie 2025, 6:57

Pentru creștin-ortodocși această săptămână este dedicată reculegerii, rugăciunii și pregătirii sufletești pentru Înviere. Dincolo de religie, în tradiția populară există o serie de obiceiuri și interdicții legate de activitățile casnice, inclusiv de spălatul hainelor.

Tradiții și obiceiuri în Săptămâna Mare

În tradiția populară, primele zile din Săptămâna Mare, Lunea și Marțea Mare, sunt considerate cele mai potrivite pentru curățenia de primăvară. În aceste zile, femeile spală rufe, aerisesc casele, curăță curțile și pregătesc totul pentru Sărbătoarea Paștelui.

Spălatul hainelor în aceste zile este chiar recomandat, ca un gest de purificare exterioară, care merge în paralel cu cea interioară.

Miercurea Mare marchează începutul zilelor în care lista de activități pe care le poți face se restrânge. Tradiția recomandă evitarea spălatului rufelor. Această zi amintește de momentul trădării lui Iuda, iar activitățile gospodărești sunt reduse, lăsând loc pentru rugăciune și liniște. Se spune că cine spală rufe în această zi riscă să atragă ghinionul sau necazurile asupra casei sale.

Joia Mare este dedicată vopsirii ouălor și a ultimelor pregătiri pentru Paște. În unele regiuni se consideră că este ultima zi în care se mai pot face treburi casnice, inclusiv spălatul hainelor. În alte zone, însă, Joia Mare este deja considerată zi de reculegere, în care spălatul hainelor este evitat din respect pentru semnificația profundă a săptămânii.

Vinerea Mare, cunoscută și ca Vinerea Patimilor, este considerată cea mai tristă zi din calendarul creștin. Este ziua în care Iisus Hristos a fost răstignit. În această zi nu se spală, nu se gătește, nu se face curățenie. În general, nu se desfășoară niciun fel de activitate casnică. Se ține post negru de către cei credincioși. În unele zone se obișnuiește scăldatul în apă rece dimineața, ca simbol al purificării.

Tradiții vs. viața modernă

Deși aceste tradiții sunt păstrate în multe sate și regiuni ale țării, în orașele mari lucrurile sunt adesea privite mai relaxat. Preoții subliniază că nu există o interdicție religioasă fermă privind spălatul rufelor în anumite zile. Ei spun că mai degrabă este vorba de respectarea obiceiurilor strămoșești.

Reclamă

Accentul, spun ei, ar trebui pus pe trăirea spirituală a Săptămânii Mari, nu pe interdicțiile rigide.

Indiferent dacă alegi să urmezi tradiția cu strictețe sau într-un mod mai adaptat vieții moderne, ceea ce contează cu adevărat este starea de pace, reculegere și pregătire interioară pentru Sărbătoarea Paștelui.

Paștele este încă o sărbătoare despre iubire, dedicare și apreciere în familie. Mesele îmbelșugate aduc alături rudele din toate colțurile lumii, iar casele se umplu de energie bună și veselie. De asemenea, pentru cei mici Paștele înseamnă mai mult timp alături de părinți, cadouri de la vestitul Iepuraș și multă voie bună.

Respectarea tradiției populare este doar o alegere personală. Nimeni nu te obligă la nimic. Cele de mai sus au ajuns să fie transmise din generație în generație doar pentru a duce mai departe obiceiurile strămoșești.