Unele studii sugerează că mersul pe jos după o masă copioasă poate fi eficient și în ceea ce privește pierderea în greutate. Deși multe persoane cred că o plimbare după masă provoacă oboseală, dureri de stomac sau alte tipuri de disconfort, cercetările contrazic aceste idei.
Mersul pe jos după o masă copioasă
Mersul pe jos după masă aduce multiple beneficii semnificative pentru organism. Orice formă de activitate fizică este benefică pentru sănătatea generală, însă plimbarea după masă are un impact deosebit. Cea mai eficientă modalitate de a modera creșterea bruscă a glicemiei după o masă este să faci o plimbare în primele 30 de minute de la terminarea mesei. Este important să mergi timp de 20–30 de minute sau chiar mai mult. Acest obicei este benefic atât pentru persoanele sănătoase, cât și pentru cele care se confruntă cu diabet.
Un număr tot mai mare de studii arată că mersul pe jos poate stimula metabolismul. Acest obicei sănătos este recunoscut drept o strategie importantă pentru gestionarea vârfurilor de glucoză postprandială, adică imediat după masă.
Ghidurile de sănătate indică faptul că activitatea fizică ajută la controlul nivelului de zahăr din sânge. Mersul pe jos îmbunătățește controlul glicemiei și contribuie, în timp, la gestionarea problemelor de sănătate cronice.
Creșterile bruște ale glucozei nu provoacă doar stres metabolic imediat. Ele pot agrava bolile cronice și pot accelera apariția rezistenței la insulină. Tratamentul tradițional pentru diabet s-a concentrat mult timp pe valorile generale ale glicemiei, însă datele recente arată că glicemia postprandială este un predictor și mai puternic al riscurilor pentru sănătate.
Secreția de insulină urmează un model bifazic după mese. Acest lucru înseamnă că există o eliberare rapidă inițială pentru a limita creșterea timpurie a glucozei, urmată de o a doua fază susținută. La persoanele cu rezistență la insulină, aceste mecanisme sunt adesea afectate, ducând la fluctuații prelungite ale glicemiei.
Ce influență are mersul pe jos asupra glicemiei
Mușchii scheletici joacă un rol central în absorbția glucozei. Activitatea fizică stimulează transportul glucozei în celulele musculare prin mecanisme independente de insulină, în special prin activarea transportorului de glucoză de tip 4 (GLUT4), responsabil pentru transferul glucozei din sânge către mușchi.





















