Sărbătorea Nașterii Maicii Domnului marchează trecerea de la vară la toamnă și începerea anumitor activități specifice acestui anotimp. Printre acestea se numără culegerea unor plante și fructe cu efecte vindecătoare, dar și bătutul nucilor, semănatul grâului, orzului și secarei.
Tradiții și obiceiuri de Sfânta Maria Mică
După cum se arată în istorie, Nașterea Maicii Domnului a venit atunci când Fecioara Maria era pregătită pentru venirea pe lume a Mântuitorului. Aceasta era o fecioară curată, cea care a luat asupra sa tot multe poveri. Potrivit tradiției, pe 8 septembrie nu se fac treburi în gospodărie și casă. De asemenea, nu se spală rufe. În popor se spunea că toate aceste activități atrăgeau răul.
Se spune că femeile ar trebui să spună rugăciuni dacă vor să rămână însărcinate și cele care așteaptă deja copil să ceară sănătate. Cuplurile care vor să se căsătorească ar trebui să urmeze aceiași pași. Se împart fructe pentru morți în această zi, iar creștinii sărbătoresc Nașterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică.
Cele patru sărbători închinate Sfintei Fecioare Maria sunt Nașterea Maicii Domnului pe 8 septembrie, Intrarea în biserică pe 21 noiembrie, Buna Vestire pe 25 martie și Adormirea Maicii Domnului pe 15 august. Mănăstirile și bisericile din țară care sărbătoresc hramul de Sfânta Maria Mică sunt Mănăstirea Sămurcăşeşti din comuna Ciorogârla, judeţul Ilfov, Mănăstirea Pissiota din comuna Poenarii Burchii, judeţul Prahova şi Mănăstirea Christiana din Capitală, spun cei de la Noutati-ortodoxe.ro.
Ce semnifică tradiția Cozonacul Maicii Domnului
Citește și
Câte ouă poți mânca pe zi de Paște. Care sunt recomandările specialiștilor
Citește și
Când pică Paștele ortodox și cel catolic în 2026. Care sunt datele pentru anii următori
Reclamă
Una dintre cele mai vechi tradiții românești care se întâmplă de Sfânta Maria Mică este denumită Cozonacul Maicii Domnului. Se spune că în ziua sărbătorii, persoanele care sunt bolnave trebuie să pregătească un cozonac cu mai multe arome, dar și stafide, și să-l bage în cuptor.
Ulterior, bolnavul aruncă o parte din cozonac în curtea casei, iar cealaltă parte o mănâncă. Bolnavul va trebui să rostească un jurământ. Va trebui să-l și respecte: „Atâta vreme cât voi trăi, nu voi mai gusta carne de capră. Pentru boală un cozonac, pentru mine vindecare și sănătate!”
Dacă bolnavul își respectă vorbele rostite, tradiția spune că se va vindeca. După acest jurământ, bolnavul va bea vin dintr-un pahar după ce l-a și turnat pe pământ.
