Aceste afecțiuni cauzează factori care contribuie la gaze și balonare, cum ar fi:
- creșterea excesivă sau deficiența bacteriilor din tractul gastrointestinal;
- acumulare de gaze;
- reflexe abdominale anormal
- hipersensibilitate viscerală (senzație de balonare în cazul modificărilor mici sau chiar normale ale corpului;
- malabsorbția alimentelor și a carbohidraților;
- constipație.
Tratamente pentru prevenirea sau ameliorarea balonării
În multe cazuri, simptomele balonării abdominale pot fi diminuate sau chiar prevenite prin adoptarea unor modificări simple ale stilului de viață, cum ar fi pierderea în greutate.
Pentru a reduce înghițirea unei cantități mari de aer aer, poți încerca:
- Evită guma de mestecat. Guma de mestecat te poate face să înghiți aer în plus, care, la rândul său, poate duce la balonare.
- Limitează consumul de băuturi carbogazoase.
- Evită alimentele care produc gaze, precum legumele ca varza, fasolea uscată și lintea.
- Mănâncă încet și evită să bei printr-un pai.
- Utilizează produse lactate fără lactoză (dacă ai intoleranță la lactoză).
Probioticele pot ajuta, de asemenea, la repopularea bacteriilor intestinale sănătoase. Cercetările sunt mixte privind eficacitatea probioticelor. O analiză a constatat că probioticele au un efect moderat, cu un acord de 70% asupra efectului de ameliorare a balonării. Poți găsi probiotice în chefir și iaurt grecesc.
Medicamente
Discută cu medicul dacă modificările stilului de viață și intervențiile dietetice nu ameliorează balonarea abdominală. Dacă medicul găsește o cauză medicală pentru balonare, îți poate recomanda tratamente medicale.
Tratamentele pot necesita antibiotice, antispastice sau antidepresive, dar depinde și de starea ta de sănătate.
Consultă medicul dacă balonarea este însoțită de oricare dintre următoarele:
- dureri abdominale severe sau prelungite;
- sânge în scaune sau scaune cu aspect modificat;
- febra mare;
- diaree;
- agravarea arsurilor la stomac;
- vărsături;
- pierdere în greutate inexplicabilă.
Limitează alimentele care declanșează balonarea
Mulți oameni se confruntă cu balonare după ce au consumat anumite alimente care conțin cantități mari de compuși nedigerabili. Acești compuși includ fibre insolubile și solubile, alcooli de zahăr, zaharuri și fructoză.
Când mănânci alimente care conțin acești compuși, fibrele și zaharurile nedigerate ajung în intestinul tău gros, unde bacteriile le fermentează, ducând la creșterea gazelor.
Alimentele specifice care pot provoca balonare includ:
- Legume: broccoli, conopidă, varză de Bruxelles și varză;
- Fructe: prune, mere, pere și piersici;
- Cerealele integrale: grâu, ovăz, germeni de grâu și tărâțe de grâu;
- Legume: fasole, linte, mazăre și fasole la cuptor;
- Alcooli de zahăr și îndulcitori artificiali: xilitol, sorbitol și manitol găsite în îndulcitorii artificiali și guma de mestecat fără zahăr;
- Băuturi: sifon și alte băuturi carbogazoase;
În timp ce aceste alimente pot duce la creșterea gazelor, nu toată lumea se va simți balonată după ce le consumă. Păstrarea unui jurnal alimentar te poate ajuta să identifici ce alimente îți provoacă simptomele, astfel încât să nu fii nevoită să urmezi o dietă prea restrictivă.
Verifică dacă ai intoleranță la lactoză
Lactoza este un zahăr care se găsește în lapte. Corpul are nevoie de o enzimă numită lactază pentru a descompune lactoza. Cu toate acestea, majoritatea oamenilor nu produc suficient din această enzimă pentru a descompune lactoza odată ce ajung la vârsta adultă. Condiția rezultată se numește intoleranță la lactoză.
Această afecțiune face ca lactoza să treacă prin intestin, atragând mai multă apă până ajunge la colon, unde este fermentată de bacterii și eliberează gaze. Acest lucru poate duce la simptome precum balonare, dureri de stomac, flatulență crescută și eructație.
Dacă bănuiești că ai intoleranță la lactoză, reducerea consumului de lactate poate ajuta la eliminarea simptomelor de balonare.
Cu toate acestea, este important să discuți cu medicul pentru a exclude alte cauze înainte de a face orice modificări semnificative în dietă, deoarece lactatele sunt o sursă importantă de nutrienți cheie precum calciu, vitamina D, magneziu, potasiu, zinc, fosfor și proteine .
Din fericire, unele lactate au un conținut mai scăzut de lactoză și pot fi mai bine tolerate. Acestea includ iaurt grecesc și brânzeturi învechite.
În plus, multe produse lactate fără lactoză îți permit să beneficiezi de nutrieții produselor lactate fără simptomele intoleranței la lactoză.
Încearcă o dietă cu conținut scăzut de FODMAP
Sindromul intestinului iritabil (IBS) este o afecțiune digestivă frecventă, caracterizată prin simptome precum dureri abdominale, disconfort, diaree și constipație. Aproximativ 66-90% dintre persoanele cu IBS experimentează și balonare.
Numeroase studii arată că limitarea anumitor carbohidrați numiți oligozaharide fermentabile, dizaharide, monozaharide și polioli (FODMAP) poate reduce balonarea și alte simptome la persoanele cu IBS.
Nu numai că FODMAP-urile sunt prost digerate și fermentate de bacteriile din colon, dar fac, de asemenea, ca mai multă apă să fie reținută în intestine.
Alimentele bogate în FODMAP includ:
- Cereale: grâu și secară;
- Lactate: lapte, cremă, iaurt și brânzeturi moi;
- Fructe: pepene verde, mere, fructe cu sâmburi, grapefruit, pere, mango, suc de fructe și fructe uscate;
- Legume: ceapa, usturoi, praz, anghinare, sparanghel, mazare, linte, ciuperci, conopida, mazare si varza de Bruxelles;
- Nuci: caju și fistic;
- Altele: gumă și miere fără zahăr;
Dietele cu conținut scăzut de FODMAP sunt destul de restrictive timp de câteva săptămâni înainte ca alimentele excluse să fie reintroduse treptat pentru a determina ce alimente poți tolera și ce nu.
