În tot ceea ce faci ai nevoie de motivație și disciplină, iar Carmen știe asta mai bine decât orice persoană.
La 44 de ani se mândrește cu un fizic de invidiat și cu o carieră remarcabilă. De data aceasta și-a rupt din timp pentru a ne povesti mai multe despre viața sa din spatele camerelor de filmat, dar și despre lucrurile care îi mențin pasiunea vie.
Energia sa pozitivă a umplut rapid platoul de filmare. Carmen a reușit să răspundă multor curiozități aflate pe buzele cititoarelor, dar și să ne destăinuie mici secrete pentru a nu ne pierde motivația atunci când suntem într-un impas.
Carmen Brumă, despre experiențele care au format-o
– Spune-ne ceva despre tine ce nu știe toată lumea.
– Mă cheamă și Andreea, asta mi-a venit prima dată în minte. Am copilărit la țară, iar un lucru care cred că se știe foarte puțin. Am copilărit la țară și mă simt foarte legată de locurile acelea.
– Care e amintirea care te emoționează de fiecare dată?
– Exact aceasta legată de satul unde am crescut o bună perioadă a vieții mele și în care mi-am petrecut foarte multe vacanțe, acolo unde am fost îngrijită cu foarte multă dragoste de către bunicii care nu mai sunt. Este un subiect foarte sensibil pentru mine și evident că mă emoționează. Sunt tot felul de mirosuri care îmi trezesc amintiri. De exemplu, felul în care miroase căldura venită de la o sobă de teracotă. Pâinea făcut în cuptorul de lut are un miros și un gust anume. La fel roșia culeasă atunci din grădină, nu se compară cu nimic.
Citește și
Anca Androne, despre pasiune și determinare: „Actoria mi-a dat un scop în viață”
Citește și
Oana Moșneagu știe să-și asume riscuri pentru a nu avea regrete: „Chiar și din greșeli poți învăța ceva”
Reclamă
– Care este cea mai importantă lecție pe care ai învățat-o de la copilul tău?
– Să am încredere în el. E cea mai bună lecție pe care mi-a dat-o. Să nu-l mai protejez excesiv. Am învățat în timp că protecția excesivă îi face rău unui copil.
– Cum te-ai descrie ca mamă?
– Am avut multe etape în viața mea de mamă. Am fost la început o mamă extrem de panicoasă, o panică pe care am reușit că o temperez cu foarte multă informație. Lucrurile au stat complet invers, cu cât citeam mai mult, cu atât deveneam mai panicoasă. Am avut o perioadă de panică maximă. După care am început să mă relaxez, dar niciodată excesiv. N-am fost niciodată o mamă foarte relaxată și stăpână pe situație. Acum cred că sunt o mamă care s-a mai maturizat, care a căpătat experiență și care a învățat și a acceptat faptul că și din căzături copilul învață.
