Anotimpurile astronomice se calculează în funcție de rotația Pământului în jurul Soarelui. De aceea avem parte de două echinocții și două solstiții. Motivul pentru care avem patru anotimpuri diferite are legătură cu axa de rotație a Pământului. Tot datorită acestei axe de rotație unghiul făcut de razele Soarelui cu orizontul se schimbă de la anotimp la altul, pe măsură ce Pământul orbitează soarele.
Ce este vara astronomică. Începe pe 21 iunie 2021
Pământul călătorește în jurul Soarelui în 365 ¼ de zile. O dată la patru ani de zile avem un an bisect pentru a compensa un sfert de zi în plus, ce se adună în fiecare an. Motiv pentru care, data solstițiilor și a echinocțiilor poate fluctua.
În plus, anotimpurile astronomice pot avea între 89 și 93 de zile datorită formei eliptice a orbitei Pământului în jurul Soarelui. Din aceste cauze, datele verii meteorologice diferă de cele ale verii astronomice.
Climatologii și meteorologii împart anotimpurile în cicluri simple de trei luni, pe baza calendarului și a temperaturilor anuale. Vara meteorologică cade în cele mai fierbinți trei luni ale anului: iunie, iulie și august, în emisfera nordică.
Utilizarea anotimpurilor meteorologice facilitează analiza statisticilor sezoniere, care oferă informații de maximă importanță pentru agricultură, comerț și multe alte sectoare ale economiei, informează presa internațională.
Ce reprezintă solstițiul de vară și cum se produce
În emisfera nordică, solstițiul de vară are loc atunci când Soarele atinge cel mai înalt și mai nordic punct de pe cer. Acesta marchează începutul verii în jumătatea nordică a globului. În schimb, solstițiul de vară din emisfera sudică se petrece atunci când Soarele se află în punctul cel mai de jos al cerului, marcând începutul iernii.
Cuvântul „solstițiu” provine din cuvântul latinesc „solstitium”. Format din „sol” (Soare) și „stitium” (nemișcat sau oprit). Datorită axei înclinate a Pământului, Soarele nu răsare și apune în aceleași poziții la orizont, în fiecare dimineață și seară.