Răzvan a acceptat cu drag invitația la interviul CaTine la Masculin și a răspuns sincer la toate întrebările. Ne-a povestit cum copilăria a fost momentul în care a învățat să se bucure de tot ce îl înconjoară, dar și că părinții au fost cei mai mari susținători ai săi în tot ceea ce a făcut.
Interviu CaTine la Masculin cu Răzvan Popescu
Deși este cunoscut faptul că lumea media este un loc care se poate schimba într-o secundă și că emoțiile dintr-o emisiune live sunt ca un rollercoaster, Răzvan Popescu se simte extraordinar atunci când este la radio. Oamenii care îl ascultă îi sunt atunci cei mai buni prieteni și tot ei sunt cei care l-au învățat că sinceritatea și naturalețea sunt cele care te fac un om apreciat de cei din jur.
– Cum ești tu în această perioadă?
– În general, sunt bine. Știi cum e, am o liniște care de multe ori poate deveni plictisitoare. Oamenii își caută problemele, dar eu nu fug de liniștea și de tihna vieții. Mă bucur de ea, o savurez și îmi doresc să fie cât mai lungă pentru că la un moment dat tihna aceasta o să dispară.
– Care crezi că este lucrul pe care l-ai descoperit sau l-ai redescoperit la tine însuți în ultima perioadă?
– E o întrebare foarte grea și acum o să fie nevoie să trag de timp ca să încerc să-mi dau seama dacă am reușit să redescopăr ceva în mine. Nu mă redescopăr. Sunt același tip ușor coleric, dar căruia îi trece foarte repede și caut să găsesc lucrurile bune în orice.
– Cum ai grijă de sufletul tău atunci când ieși din studioul Radio ZU?
– Mamă, cel mai important e sufetul meu. Știi că cel mai frumos lucru este să-ți permiți să stai? Dacă îți permiți să stai o oră fără să faci nimic și să faci doar lucruri care sunt importante pentru tine, este superb. De exemplu, cea mai relaxantă treabă pentru mine este să stau în cadă, să citesc, fără să am absolut nicio grijă pe cap.
Răzvan Popescu, despre părinți și copilărie
Părinții au fost foarte permisivi cu Răzvan și i-au dat voie să experimenteze pentru a afla ce își dorește cu adevărat să facă. A lucrat de la 17 ani la radio și, deși era încă în liceu, a apreciat cât de deschiși au fost părinții cu dorințele sale. Pentru că și-a dat seama că părinții l-au susținut necondiționat, Răzvan Popescu a mărturisit că la fel va proceda și el cu copiii săi, îi va ajuta să se simtă împliniți cu orice fac.
– Care crezi că este una dintre cele mai dragi amintiri din acea perioadă de când erai copil și cum erai?
– Cea mai frumoasă amintire e că știam să ne bucurăm. Faptul că știam să ne bucurăm de cele mai mici lucruri. Acum e foarte complicat să te bucuri când primești un cadou, de primăvară, de ieșitul în parc. Uităm să prețuim momentele astea. Cei care ne urmăresc și ascultă sfatul ăsta îi rog să încerce într-o dimineață de marți, de exemplu, la ora 9, să-și permită luxul să se plimbe într-un parc din apropierea casei lor.