Sânzienele sunt făpturi din mitologia românească asociate deseori zânelor bune. Aceste făpturi mitologice trăiesc în păduri sau pe câmpii și sunt responsabile pentru bogăția și abundența recoltelor. Ele își au originea într-un cult mult mai străvechi, Cultul Soarelui și sunt sărăbătorite de tinere din întreaga țară.
Tradiții de Sânziene din România
Ziua Sânzienelor marchează și apropierea de mijlocul verii. Atunci când muncile agricole se află la final, iar oamenii se pregătesc pentru recoltarea roadelor muncii depuse. Conform tradiției, în noaptea de Sânziene cerurile se deschid, iar Sânzienele ies și joacă dansul ielelor. Aceste dansuri se țin în locuri unde să nu fie văzute de oameni.
Tradiția spune că tot în această noapte animalele prind grai omenesc, iar dacă le asculți atent poți înțelege tainele pe care le vorbesc. Dansul Sânzienelor este deseori ferit de ochii celor din jur. Superstițiile spun că cine îndrăznește să le perturbe jocul și să le privească se va îmbolnăvi și nu va găsi niciodată leac de vindecare.
Vezi mai multe imagini în Galeria Foto!
Foarte multe tradiții de Sânziene sunt legate de împletirea coronițelor de flori. Acest lucru se datorează puterilor mistice pe care Sânzinele le au. Acestea conferă plantelor puteri tămăduitoare, aduc roade câmpurilor semănate, ajută la îmbăgățirea florei și ursesc fetele pregătite pentru măritat.
Cu toate acestea, dacă nu sunt serbate și respectate aceste tradiții de Sânziene, făpturile mistice se pot mânia pe oameni. Sânzienele vor încerca să-i pedepsească pe cei care nu le-au sărbători și vor aduce boala și neputința îân viața lor. Ele pot, de asemenea, să provoace furtuni îngrozitoare cu grindină și vijelii, care pot distruge recoltele ce le stau în cale.
Sunt multe mituri lagate de această zi importantă, iar ele diferă de regulă de la o zonă geografică la alta. De altfel, nu doar în România sunt serbate. Suedezii au un festival special și foarte asemănător cu cel al Sânzinelor chiar în ziua de 24 iunie.
Sanzienele sunt cunoscute drept iele bune
Ielele sunt acele ființe feminine din mitologia românească care apar noaptea la lumina lunii. Conform legendelor din diferitele locuri ale țării, acestea se strâng în locuri ferite de ochii oamenilor pentru a face hore.
Se spune că acestea dansează doar goale și rareori sunt înfășurate cu văluri transparente. Ielele își lasă corpul la vedere, pentru a seduce bărbații care îndrăznesc să le perturbe dansul. Ielele poartă clopoței la picioare și coronițe de flori în timp ce dansează și fac farmece. Oamenii spun că locul de dans al ielelor se poate observa cu ușurință următoare zi, când pământul rămâne ars într-un cerc de foc.
În funcție de legendele care circulă în anumite zone ale țării, se spune că ielele ies la dans în grupuri. Ele pot fi văzute câte șapte sau câte trei. În Oltenia, de exemplu, se crede că cele trei iele care ies la dans sunt considerate a fi fiicele lui Alexandru Macedon. Deși mulți încearcă să le întâlnească, ielele bune, sau sânzienele cum li se mai spune popular, stau ferite de ochii celorlalți. Ele trăiesc singure în munți, pe dealuri sau prin păduri.
Cum sărbătorim Drăgănica
Sărbătoarea Sânzienelor sau Drăgănica, așa cum este știută în popor, este un mare motiv de bucurie pentru fetele nemăritate. Oamenii sărbătoresc Drăgănia fie pentru bunul mers al recoltelor și pentru belșug în viață, fie pentru a-și afla ursitul mult așteptat.
Se spune că în ziua de Sânziene, la răsăritul Soarelui, fetele trebuie să facă baie în apa unei ape curgătoare. În acest mod vor fi spălate toate relele și supărările din anii precedenți și vor avea mai mult spor pentru îndeplinirea dorințelor de viitor. Totodată, scăldatul în apa râului la răsărit aduce fertilitate în viața femeilor care își doresc să rămână însărcinate.
În multe regiuni ale țării, fetele merg la cules de flori de sânziene pentru a împleti coronițe. Acestea sunt aruncate peste casă pentru a aduce căsătoria mai aproape în viața lor. Dacă această coroniță rămâne prinsă pe acoperiș, este semn că va avea loc o nuntă curând. În altă zonă a țării acest obicei are cu totul altă interpretare. Oamenii spun că cine reușește să arunce coronița pe casă și să o facă să rămână acolo, va fi sănătos și va avea parte de o viață lungă. Aceste tradiții de Sânziene sunt respectate an de an de cei din popor.
Tot în ziua de Sânziene se joacă Drăgănica un dans special făcut de fetele tinere. Se spune că acestea merg și joacă la casele oamenilor și le aduc belșug și bucurie în viață. Tot în timpul dansului de Drăgănică se împart printre oameni mere, pere, cireșe si alte fructe pentru a reprezenta puterea și sporul pe care omul l-a avut la prima parte a recoltelor. La fel ca sărăbtoarea de Dragobete, există multe tradiții și obiceiuri în noaptea de Sânziene în funcție de fiecare regiune a țării.
Ce trebuie să faci pentru a-ți visa ursitul
Încă din vremuri străvechi, tinerele așteptau cu nerăbdare sărbătoarea Sânzienelor. Acestea se strângeau an de an împreună pentru a merge la culse de flori de sânziene pentru a le împleti în coronițe și pentru a le pune sub pernă. Fetele care își doreau să se mărite sau să-și întâlnească ursitul, nu se abăteau niciodată de la aceste tradiții de Sânziene.
Printre alte tradiții de Sânziene se numără și acelea ale florilor. Se spune că fetele strâng flori pentru a le pune sub pernă. În noaptea de 23 spre 24 iunie, tinerele vor avea ocazia să-și visească ursitul. În atle regiuni ale țării, fetele fac coronițe pe care le lasă agățate peste noapte în grădini și în locuri ferite de mâna omului. Dacă roua avea să cadă peste ele, însemna că tinerele se vor mărita în anul următor.
Un alt obicei spune că dacă o tânără aruncă buchetul de lori de Sânziene prin ușa sau fereastră atunci își va găsi ursitul în acel an. Tot legat de flori, se spune că în noaptea Sânzienelor răsare o floare albă de ferigă care va aduce noroc în dragoste celei care o va culege. În unele zone se obișnuiește să să gătească turte din aluat cu flori de soc pentru a avea parte de noroc și sănătate toată viața.
Superstiții legate de ziua de Sânziene
La fel ca fiecare sărbătoare și Sânzienele au parte de o serie de superstiții. Acestea diferă de la o regiune la alta, însă oamenii sunt foarte precauți când vine vorba de ele. O parte din aceste superstiții fac referire cu precădere la vreme și recoltă, în timp ce cealaltă parte se referă srict la bunul mers al lucrurilor în viață. În unele regiuni ale țării se spune că dacă va ploua în ziua de Sânziene, atunci va fi semn de belșug.
O altă superstiție de Sânziene face referire la pasărea cuc. Dacă aceste va înceta să cânte înainte de Sânziene, atunci vara va fi la început călduroasă, iar spre sfârșit extrem de secetoasă. Pe de atlă parte, dacă se aude cucul și după Sânziene, atunci va fi foamete și nenorocire peste pământ.
În noaptea de Sânziene oamenii trebuie să aprindă focuri în locuri înalte pentru a alunga spiritele rele din viața lor. Se pun flori peste foc pentru a produce mirosuri puternice și se joacă și strigă în jurul flăcărilor. Se spune că cine nu respectă sărbătoarea și aceste tradiții de Sânziene va avea parte de nefericire și multe rele pe parcursul întregului an.