Unii sportivi susțin că un antrenament ușor poate ajuta la recuperare, în timp ce alții cred că este mai bine să iei o pauză completă. Adevărul este undeva la mijloc. Specialiștii spun că există o diferență între disconfortul normal post-antrenament și durerea care poate semnala o problemă mai gravă.
De ce apare febra musculară și ce semnale transmite corpul
Febra musculară, cunoscută și sub numele de DOMS (Delayed Onset Muscle Soreness), apare la 12-48 de ore după un antrenament intens, în special atunci când ai lucrat grupe musculare mai puțin antrenate sau ai făcut exerciții noi. Aceasta este cauzată de microrupturi ale fibrelor musculare, care declanșează un proces natural de reparare și creștere musculară.
Contrar mitului popular, febra musculară nu este cauzată de acumularea de acid lactic, ci de inflamația temporară care însoțește procesul de recuperare. Disconfortul poate varia de la o ușoară senzație de rigiditate la dureri care îți limitează mișcarea.
Este bine să faci sport când ai febră musculară?
Răspunsul depinde de intensitatea durerii și de tipul de antrenament pe care îl planifici.
- Dacă febra musculară este ușoară – Poți face mișcare, dar alege exerciții mai ușoare. Activitățile cu impact redus, cum ar fi mersul pe jos, înotul sau yoga, pot ajuta la creșterea circulației sângelui și la reducerea rigidității musculare.
- Dacă durerea este moderată spre severă – Cel mai bine este să eviți antrenamentele intense care implică aceleași grupe musculare. O zi de odihnă activă, cu stretching ușor și hidratare, poate accelera recuperarea.
- Dacă ai durere ascuțită sau persistentă – Acesta poate fi un semn de suprasolicitare sau chiar de accidentare. În acest caz, este indicat să faci o pauză și, dacă simptomele persistă, să consulți un specialist.
Cum să îți ajuți corpul să se recupereze mai repede
- Încălzire și răcire adecvată. Unul dintre cele mai bune moduri de a preveni febra musculară este să îți pregătești corpul înainte și după antrenament. Încălzirea ajută la creșterea fluxului sanguin, iar exercițiile de stretching după efort pot reduce tensiunea musculară.
- Hidratare optimă. Apa joacă un rol esențial în transportul nutrienților către mușchi și în eliminarea toxinelor. De asemenea, electroliții, precum magneziul și potasiul, ajută la prevenirea crampelor musculare.
- Recuperare activă. Activitățile ușoare, cum ar fi mersul, stretching-ul sau yoga, pot stimula circulația și pot ajuta la reducerea inflamației.
- Masaj și terapie cu role de spumă. Masajul muscular sau utilizarea unei role de spumă (foam roller) poate ajuta la eliberarea tensiunii și la reducerea durerii musculare.
- Somn de calitate. În timpul somnului, corpul reface țesuturile deteriorate. Un somn de 7-9 ore pe noapte ajută la recuperare și la performanțe mai bune în antrenamentele următoare.
Dacă ai febră musculară, nu înseamnă că trebuie să oprești complet activitatea fizică, dar nici nu trebuie să forțezi corpul peste limite. Exercițiile ușoare, hidratarea, odihna și tehnicile de recuperare pot face diferența între un progres sănătos și riscul de accidentare. Ascultă-ți corpul și ajustează-ți antrenamentele în funcție de nivelul disconfortului resimțit.
Un articol redactat cu ajutorul Inteligenței Artificiale.