Anotimpurile astronomice se calculează în funcție de rotația Pământului în jurul Soarelui. De aceea avem parte de două echinocții și două solstiții. Motivul pentru care avem patru anotimpuri diferite are legătură cu axa de rotație a Pământului. Tot datorită acestei axe de rotație unghiul făcut de razele Soarelui cu orizontul se schimbă de la anotimp la altul, pe măsură ce Pământul orbitează soarele.
Ce este vara astronomică. Începe pe 21 iunie 2021
Pământul călătorește în jurul Soarelui în 365 ¼ de zile. O dată la patru ani de zile avem un an bisect pentru a compensa un sfert de zi în plus, ce se adună în fiecare an. Motiv pentru care, data solstițiilor și a echinocțiilor poate fluctua.
În plus, anotimpurile astronomice pot avea între 89 și 93 de zile datorită formei eliptice a orbitei Pământului în jurul Soarelui. Din aceste cauze, datele verii meteorologice diferă de cele ale verii astronomice.
Climatologii și meteorologii împart anotimpurile în cicluri simple de trei luni, pe baza calendarului și a temperaturilor anuale. Vara meteorologică cade în cele mai fierbinți trei luni ale anului: iunie, iulie și august, în emisfera nordică.
Utilizarea anotimpurilor meteorologice facilitează analiza statisticilor sezoniere, care oferă informații de maximă importanță pentru agricultură, comerț și multe alte sectoare ale economiei, informează presa internațională.
Ce reprezintă solstițiul de vară și cum se produce
În emisfera nordică, solstițiul de vară are loc atunci când Soarele atinge cel mai înalt și mai nordic punct de pe cer. Acesta marchează începutul verii în jumătatea nordică a globului. În schimb, solstițiul de vară din emisfera sudică se petrece atunci când Soarele se află în punctul cel mai de jos al cerului, marcând începutul iernii.
Cuvântul „solstițiu” provine din cuvântul latinesc „solstitium”. Format din „sol” (Soare) și „stitium” (nemișcat sau oprit). Datorită axei înclinate a Pământului, Soarele nu răsare și apune în aceleași poziții la orizont, în fiecare dimineață și seară.
El se deplasează spre nord sau spre sud pe cer, pe măsură ce Pământul călătorește în jurul Soarelui, pe parcursul anului. De asemenea, urmele Soarelui pe cer devin mai mari sau mai mici pe tot parcursul anului. Solstițiul din iunie este semnificativ, deoarece Soarele atinge punctul cel mai nordic al cerului. Moment în care „drumul” Soarelui nu se schimbă pentru o scurtă perioadă de timp, potrivit site-ului Almanac.com.
Tradiții cu ocazia solstițiului de vară
Solstițiul de vară este cea mai lungă zi a anului. Deoarece Soarele atinge cel mai înalt punct pe cer în această zi, vei observa că umbra ta este mai scurtă decât în restul zilelelor anului. Pentru cei care trăiesc în emisfera sudică, aceasta este cea mai scurtă zi a anului.
Citește și
Horoscop
Vârsta emoțională a fiecărei zodii, potrivit specialiștilor. Ce spun astrele
Horoscop zilnic
Horoscopul zilei de 22 februarie 2025. Racii sunt norocoși. Află ce se întâmplă cu zodia ta
Horoscop
Zodii care sunt destinate succesului. Nativii care au parte de recunoaștere din partea celor din jur
În tradiția populară, solstițiul de vară se suprapune Sânzienelor, sărbătorite pe data de 24 iunie. Cu această ocazie, sătenii obișnuiau să celebreze Soarele prin intermediul unui foc purificator. Acesta era amplasat pe cea mai înaltă colină a satului, la fel ca astrul pe care îl onorau. Bărbații își îndesau în brâu frunze de pelin și se învârteau în jurul focului. Ca la final să-și arunce brâurile în foc pentru a îndepărta necazurile. În timpurile străvechi celebrarea solstițiului de vară avea strânsă legătură cu strângerea recoltei, potrivit publicației Adevărul. Tradițiile nu s-au pierdut în negura timpului, iar acest obicei este practicat în continuare în multe sate din România, reinterpretat în funcție de zona geografică.