De ce ciocnim ouăle de Paște? Care este semnificația acestui obicei străvechi

Una dintre legendele legate de Paște spune că Maria s-a dus să-l vadă pe Mântuitor atunci când acesta era răstignit pe cruce. Aceasta a pus un coș cu ouă la picioarele sale care s-au înroșit cu sângele lui Iisus. Se spune că Mântuitorul a spus atunci că ouăle roșii vor fi un simbol al amintirii sale. În ciuda acestor legende uimitoare, puțini știu de ce ciocnim ouăle de Paște.

Publicat: 21 aprilie 2022, 7:04

O legendă mai veche spune că oul este simbolul Mântuitorului care se află în mormânt. Coaja acestuia este reprezentarea pentru piatra mormântului din care Iisus a ieșit după Înviere. Astfel, ciocnirea ouălor semnifică deschiderea Sfântului Mormânt. Se spune că Maria a făcut Pască și ouă roșii și le-a împărțit oamenilor spunându-le oamenilor că Hristos a Înviat!

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

De ce ciocnim ouăle de Paște

Un obicei vechi spune că ouăle care se vopsesc se încondeiază cu atenție în Joia Mare. De obicei acestea sunt încondeiate cu diferite modele în funcție de fiecare regiune a țării. Dacă în trecut una din culorile principale pentru vopsirea ouălor aleasă de gospodină era roșul, acum lucrurile stau diferit iar pe masa de Paști poți vedea ouă colorat în galben, albastru, verde sau chiar violet.

Mulți se întreabă de ce ciocnim ouăle de Paște. Puțini știu că acest obicei este foarte vechi și s-a transmis de-a lungul timpului din generație în generație. Așa cum am menționat anterior, ouăle roșii amintesc de sângele Mântuitorului.

Ciocnirea ouălor amintește de momentul în care Maria a împărțit Pască și ouă în fața mormântului lui Iisus. Se spune că spargerea ouălor reprezintă deschiderea mormântului și Învierea Mântuitorului. Conform A1.ro, o regulă din străbuni spune că primul care ciocnește este cel mai vârstnic bărbat de la masă sau cea mai vârstnică persoană.

Ouăle se ciocnesc cu capul acestora țintuit unul spre celălalt. În acest timp cel care ciocnește oul spune formula ”Hristos a Înviat!” în timp ce celălalt răspunde ”Adevărat a Înviat!”

Prin tradiție oul roșu se folosește inclusiv în dimineața primei zile de Paști. Acesta este pus într-un bol cu apă alături de un bănuț. Copiii se spală pe față cu apa din bol pentru a fii sănătoși tot anul. Se spune că oul roșu le oferă acestora roșul sănătății în obraji, în timp ce bănuțul le va aduce noroc și prosperitate în viață.

Ce alte tradiții de Paște mai există în România

Tradiția ortodoxă spune că oamenii postesc timp de șapte zile înainte de ziua de Paște. În Joia Mare gospodinele înroșesc ouăle, pregătesc pască și alte preparate specifice. Paștele are loc în fiecare an în ziua de duminică.

Reclamă

Întotdeauna, seara de sâmbătă spre duminică, este dedicată slujbei de Înviere a Domnului Iisus Hristos. În Banat se spune că oamenii nu au voie să doarmă pe timpul zilei în Joia mare. O altă tradiție spune că oamenii se înnoiesc cu haine în Ziua de Paște.

Cei mai mulți credincioși țin post negru în Vinerea Mare, astfel că ei nu au voie să mănânce preparate, să bea sau să facă treabă.

Una dintre tradițiile noastre spune că în Joia Mare gospodinele pregătesc cu spor pască. Mai jos găsești o rețetă simplă de pască fără aluat pe care să o prepari pentru ziua de Paște.

Pe lângă tradiții există și câteva superstiții care spun că cine doarme în Noaptea de Înviere va avea somnolență tot anul, iar recoltele vor fi slabe. Se mai spune că în Ziua de paște oamenii nu au voie să facă treabă. Fiecare regiune a țării a strâns de-a lungul timpului propriile tradiții și obiceiuri, cu toate acestea, un lucru a rămas constant, anume sărbătorirea Învierii Domnului Nostru Iisus Hristos.