Într-un nou raport privind demența publicat în revista The Lancet de către cercetătorii care fac parte din Comisia Lancet, au fost identificați doi noi factori de risc modificabili: colesterolul crescut după 40 de ani și pierderea sau reducerea vederii lăsată netratată.
Legătura dintre boala Alzheimer și deteriorarea vederii
În 2020, aceiași cercetători au determinat 12 factori de risc modificabili despre care se știe că expun oamenii unui risc mai mare de a dezvolta demență. Acestea sunt:
- Inactivitatea fizică
- Fumatul
- Consumul excesiv de alcool
- Poluarea aerului
- Leziunile la cap
- Contactul social rar
- Un nivel redus al educației
- Obezitatea
- Hipertensiune arterială
- Diabetul
- Depresia
- Deficiența de auz
Potrivit raportului, acești 12 factori, împreună cu cei doi noi descoperiți, reprezintă 49% din cazurile de demență din întreaga lume. Cercetătorii au determinat acești doi noi factori de risc analizând meta-analize și studii recente pe aceste subiecte. Au analizat 14 lucrări despre pierderea vederii și 27 despre colesterolul crescut.
„Are mult sens din punct de vedere al mecanismului”, a spus dr. Arman Fesharaki-Zadeh, neurolog comportamental și neuropsihiatru la Yale Medicine din Connecticut. „Mulți dintre acești factori sunt foarte interconectați.”
„Există multe cauze de pierdere a vederii, desigur, dar tinde să fie mult mai frecventă la persoanele care au factori de risc metabolici, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul slab controlat, colesterolul ridicat, celălalt factor de risc.”
În plus, vederea este organul nostru senzorial principal. Este modul în care procesăm lumea din jurul nostru. Atunci când nu poți vedea clar, este mai puțin probabil să-ți petreci timp făcând activități care stimulează creierul, cum ar fi puzzle-uri, citind sau chiar petrecând timp cu alte persoane, a spus Fesharaki-Zadeh. Și se știe că aceste activități ajută la prevenirea demenței.
De ce colesterolul ridicat e un factor de risc pentru demență
Când vine vorba de colesterolul LDL ridicat (așa-numitul colesterol rău), acesta poate duce la întărirea (rigidizarea) vaselor de sânge din inimă și creier, a spus Fesharaki-Zadeh, adăugând că hipertensiunea arterială și diabetul necontrolat afectează, de asemenea, vasele de sânge.
Acest lucru poate face mai dificilă oxigenarea creierului, ceea ce în timp poate duce la deteriorarea neuronilor. „Demența este în esență un produs final al morții neuronilor, deci este un proces neurodegenerativ”, a explicat dr. Fesharaki-Zadeh.
„Nu vă pot spune cât de des văd la pacienții noștri, în special la oameni cu vârsta de peste 60 de ani, anumite părți ale creierului care sunt mai vulnerabile la leziuni și acestea sunt zonele care sunt deosebit de vulnerabile la întărirea vaselor de sânge. Cineva care are colesterolul ridicat, corelația dintre aceasta și rigidizarea vaselor de sânge este destul de mare și o vedem și în mediul nostru clinic foarte frecvent.”
Citește și
Ce lecții vor învăța zodiile până la finalul lunii noiembrie. Vezi ce arată astrele
Horoscopul zilei de 22 noiembrie 2024. Racii își pot transforma pasiunile într-o sursă de venit. Află ce se întâmplă cu zodia ta
3 zodii intră într-o eră norocoasă pe 22 noiembrie 2024. Cine sunt nativii care vor avea parte de productivitate pe toate planurile
„Proverbul pe care îmi place să îl amintesc pacienților destul de des este că ceea ce vă afectează inima vă va afecta creierul și vedem asta din nou, în mod constant”, a spus medicul.
Cât de mult poți preveni boala Alzheimer
Există teste care pot detecta semnele precoce de neurodegenerare și markeri genetici ai bolii.
„Până la 40% dintre demențe pot fi prevenite”, a adăugat el, dar merită remarcat faptul că demența poate fi și genetică, ceea ce face prevenirea mai dificilă. Dar cineva care este diagnosticat cu demență sau deficiență cognitivă ușoară poate beneficia dacă își gestionează acești factori de risc.
„Cercetarea arată, de asemenea, că dacă aveți două tipuri de indivizi, unul care are boli metabolice comorbide, cum ar fi hipertensiunea arterială, colesterolul crescut, diabetul, față de unul care nu are, și amândoi acești indivizi au demență, rata de progresie a demenței la cineva care nu are factori de risc metabolici tinde să fie mai lentă”, a explicat dr. Fesharaki-Zadeh.
Niciodată nu este prea târziu să faci schimbări și să-ți corectezi stilul de viață, a remarcat el. Indiferent dacă ești o persoană tânără, aparent sănătoasă, de 80 sau 90 de ani, sau cineva care a fost deja diagnosticat cu demență.
Creierul nostru este foarte maleabil, a spus Fesharaki-Zadeh. Deci, dacă decizi să faci schimbări sănătoase în stilul de viață în orice moment, creierul tău va răspunde la ele.