Tradițiile despre această plantă datează de mii de ani. În Grecia Antică, crenguțele de vâsc erau folosite în lecuirea crampelor menstruale și în tratarea afecțiunilor splinei. De asemenea, utilizată și în Roma Antică, planta era transformată într-un balsam folosit pentru tratarea oamenilor împotriva epilepsiei, a ulcerelor sau a otrăvurilor.
Care sunt semnificațiile vâscului
Semnificațiile vâscului datează încă din secolul I d. Hr. Pe atunci, celții foloseau această plantă pentru tratarea infertilității oamenilor și a animalelor.
Se credea că avea proprietăți deosebite deoarece doar vâscul putea să înflorească în timpul unor ierni geroase. Așadar, era considerat un simbol sacru al vitalității.
Asocierile vâscului cu simbolul fertilității și vitalității au continuat și în Evul Mediu, scrie History.
Abia în secolu al XVIII-lea semnficiațiile vâscului au fost incluse în Sărbătorile de Crăciun. Se spune că planta sacră era folosită pe post decorativ iar tradiția sărutului sub vâsc a apărut în Anglia. Servitorii credeau în acest obicei, iar mai târziu, s-a răspândit și în interiorul clasei mijlocii.
Sărutul și semnficiațiile vâscului în Ajunul Crăciunului
Obiceiurile timpurii le-au oferit bărbaților șansa de a fura un sărut oricărei femei care se află sub crenguțele unui vâsc. Se spunea că dacă aceasta refuza sărutul, ar fi avut parte numai de ghinioane în noul an.
O altă tradiție a sărutului sub „creanga de aur” a pornit dintr-o joacă. Boabele de vâsc culese una câte una reprezentau numărul de săruturi pe care femeia trebuie să i le acorde bărbatului. După ce toate boabele erau culese, se opreau și sărutările.