Pentru că o explicație trebuie să pornească de la bază, hai să descoperim împreună originea cuvântului. Primul și primul lucru are trebuie menționat este faptul că atât Paști, cât și Paște sunt forme corecte și acceptate din punct de vedere lingvistic.
Pentru că tot suntem aici, hai să aflăm mai multe despre această sărbătoare. De ce ciocnim ouăle de Paște și care este semnificația acestui obicei străvechi și ce tradiții sunt în România în această zi de sărbătoare.
Care este forma corectă: Paști sau Paște
Un alt detaliu este însă demn de remarcat. Paști și Paște se folosesc în funcție de context. Potrivit Dictionarului Ortografic Ortoepic si Morfologic al Limbii Romane (DOOM), „Paște” este forma acceptată la singular a substantivului propriu masculin, în timp ce „Paști” este forma la plural a substantivului.
Totul depinde de mesajul pe care vrei să-l transmiți. De exemplu este corect să spui Un Paște fericit și nu Un Paști fericit. Un este la singur, iar paști este la plural și asocierea dintre cele două nu este una tocmai fericită.
Cu toate acestea, fiind vorba de sărbători, este corect să spui și Sărbătorile de Paști, dar și Sărbătoarea Paștelui. De asemenea, sunt corecte şi formele “Sărbătorile Paştelui”, „Sărbătorile Paştilor”, „Sărbătorile de Paşti”, „Sărbătorile de Paşte”. Se spune “Postul Paştelui” sau “Postul Paştilor”, “Noaptea Paştelui” sau “Noaptea Paştilor”, “Sfintele Paşti”, scrie digi24.ro.
Alte formulări corecte mai sunt: Paștele cade anul acesta pe data de…, dar nu e greșit nici dacă spui Paștile cad anul acesta pe data de….Este corect și dacă spui De Paști/ De Paște vremea va fi frumoasă, mai scrie sursa menționată mai sus.
Cuvântul provine din ebraicul „pesah”, care înseamnă pască. Cu alte cuvinte, Paști este pluralul de la pască.
Uite aici câteva idei de mesaje de Paște pentru cei dragi.
Ce spune Dicționarul explicativ al limbii române cu privire la etimologia cuvântului
DEX precizează diversele sensuri ale cuvântului și etimologia acestuia:
PAȘTI s. m. 1. Sărbătoare religioasă celebrată de creștini în amintirea Învierii lui Hristos, iar de evrei în amintirea eliberării acestora din robia egipteană. Expr. Nu e în toate zilele Paști sau o dată pe an e Paști = nu se petrec în fiecare zi evenimente deosebite. Din an în Paști sau din joi în Paști, din Paști în Crăciun = foarte rar, la intervale mari de timp. La Paștile cailor (sau calului) = niciodată. 2. Pâine sfințită, care se împarte la biserică în ziua de Paști (1); pască. [Var.: Páște s. n.] – Lat. pascha, -ae.
PÁSCĂ s. f. 1. Cozonac tradițional făcut din aluat dospit umplut cu brânză de vaci, stafide, smântână etc. care se mănâncă de obicei la Paști de către creștinii ortodocși. ♦ Anafură pe care preotul o împarte credincioșilor în ziua de Paști; paști (2). 2. Preparat alimentar tradițional, făcut din aluat nedospit, copt în foi subțiri, pe care îl mănâncă evreii în timpul Paștilor în loc de pâine. – Lat. pascha.
Resimţit, în mod normal, ca un plural, vorbitorii au căutat singularul şi astfel a fost derivat singularul „Paşte”.