Organismul va fi lipsit de nutrienții de care are nevoie
Organismul are nevoie de un aport echilibrat de nutrienți. A mânca la ore regulate îl ajută să funcționeze optim.
Când sari peste mese, te lipsești de nutrienți esențiali. De exemplu, dacă sari peste micul dejun, ești lipsit de vitaminele B, calciu și fier. Ca urmare, vor avea de suferit vitalitatea, funcția cerebrală și sănătatea osoasă.
În mod similar, dacă sari peste prânz sau cină omiți aportul altor nutrienți vitali. În primul rând proteine, vitaminele A, C și E și minerale ca potasiul și magneziul. În timp, săritul peste mese poate genera deficiențe nutriționale serioase cu simptome ca oboseala, amețeala, probleme de concentrare, căderea părului și unghii fragile, arată Healthline. De asemenea, pot apărea boli ca anemia sau osteoporoza.
Dacă totuși nu poți evita săritul unei mese, asigură-te că iei gustări bogate în nutrienți sau suplimente care să suplinească o dietă echilibrată.
Te poți confrunta cu atacuri de foame
Când stai mult timp nemâncat, nivelurile de zahăr din sânge scad. Ca atare te simți obosit și iritabil. Poți simți nevoie apoi să mănânci alimente bogate în grăsimi și calorii.
Aceste atacuri de foame subite sunt un răspuns biologic la un deficit energetic. Când zahărul scade, se eliberează hormonul grelină, care crește apetitul. În același timp, crește nivelul leptinei, hormonul care semnalează sațietatea. Acest dezechilibru hormonal stimulează nevoia de alimente bogate energetic.
Dacă simți un atac irezistibil de foame, cea mai bună strategie este să iei o gustare echilibrată caloric sau o masă bogată în fibre și proteine. Astfel vei evita să te năpustești peste o pizza de mari dimensiuni sau un impresionant meniu de fast food.
Crește riscul de cancer gastrointestinal
Un studiu din 2023 publicat în Journal of General Internal Medicine a arătat că oamenii care sar regulat peste micul dejun sunt mai predispuși să dezolve cancere gastrointestinale (cancer gastric, esofagian și colorectal) în decurs de 5 ani. În plus, persoanele care de regulă nu iau micul dejun fumează și beau alcool, alți factori de risc pentru cancer.
Așadar, data viitoare când te trezești flămând, dar ești prea grăbit să mănânci, consumă cel puțin o gustare (un toast din cereale integrale și un fruct).
Poți dezvolta tulburări alimentare
O altă consecință a săritului peste mese se referă la dezvoltarea unor tulburări alimentare. Fără aport nutritiv, creierul crește hormonul foamei și descrește nivelul leptinei, hormonul sațietății. Senzația de foame intensă poate duce la un exces de calorii, urmat apoi de vină și de nevoia de a restricționa consumul alimentar. Astfel intri într-un cerc vicios, oscilând între mâncatul în exces și privarea de mâncare.
Riscul disfuncțiilor alimentare este accentuat de alți factori de risc ca predispoziția genetică, presiunea socială și unele disfuncții mentale care pot duce la anorexie sau bulimie. Poți reduce semnificativ acest risc asigurându-te că ai mese planificate regulat.
Deși teoretic săritul peste mese pare un mod rapid de a pierde în greutate, cercetările sugerează că efectul ar putea fi invers.
Perioadele prelungite fără hrană pot antrena un răspuns fiziologic în care organismul reduce consumul de energie în zone ca metabolismul. Această adaptare scade metabolismul bazal, cel care reduce la minimum atacurile de foame și stimulează nivelurile energetice.
Săritul peste mese dezechilibrează hormonul foamei, grelina, ducând la mâncat excesiv. Pe de altă parte, scade hormonul sațietății, contribuind pe termen lung la acumularea de kilograme.
Nu o să poți să gândești clar
Aportul nutritiv este crucial și pentru o funcție cognitivă optimă. Săritul peste mese poate afecta performanța mentală, făcându-te să simți confuzie și oboseală mentală. Un studiu din 2023 a dezvăluit că săritul peste mese este asociat cu declinul cognitive la adulții cu vârste înaintate (potrivit Journal of Geriatric Psychiatry and Neurology).
Mai mult, tiparele alimentare neregulate se leagă de simptomele de depresie și anxietate crescută. Așadar, dacă resimți o stare de oboseală mentală, chiar și o simplă gustare cum ar fi un măr este benefică decât un stomac gol.
Te poți confrunta cu tulburări emoționale
Cercetările arată că tiparul alimentar neregulat se leagă cu simptome ca depresia și anxietatea crescută. Săritul unor mese poate fi un factor generator al schimbărilor de dispoziție și instabilității emoționale.
Motivul este că se întrerupe ciclul neurotransmițătorilor din creier, esențiali pentru for reglarea stărilor psihice. Serotonina, dopamina și norepinefrina, responsabole pentru sentimentele de fericire și stare de bine, sunt afectate când scade nivelul zahărului din sânge. În consecință apar sentimente de tristețe, oboseală și dificultăți de concentrare.
Durata vieții se poate scurta
Potrivit datelor unui studiu din anul 2022, săritul unor mese crește riscul de a muri premature din diferite cauze, și în special bolile cardiace. Studiul citat a implicat peste 24.000 de adulți timp de câțiva ani. Concluziile au arătat că cei care au mâncat regulat mai puțin de trei mese zilnic au avut indici de mortalitate mai mari.
Concluziile studiului arată că a avea doar o masă pe zi crește riscul mortalității în urma bolilor cardiovasculare, mai ales dacă sari peste micul dejun. Săritul peste prânz și cină este asociat cu un indice mai mare de mortalitate din orice cauză.
Poți avea probleme digestive
Dacă hrana așteptată de stomac nu este oferită, sucurile digestive ale acestuia rămân nefolosite. Ele pot irita căptușeala stomacală, provocând arsuri și reflux de acid gastric. În consecință apar balonarea, gazele și constipația.
Dezechilibrul nutritional poate antrena, după o perioadă de foame, alegeri alimentare nesănătoase. Sistemul digestiv răspunde cu simptome ca indigestie și diaree, exacerbând suferințele digestive existente precum sindromul colonului iritabil.
În concluzie, avertizează specialiștii, consecințele săritului peste mese nu sunt ceva temporar. A nu mânca atunci când resimți senzația de foame poate antrena probleme de sănătate grave cum sunt cele detaliate anterior, culminând cu o durată de viață mai scurtă. În plus, stresul pus asupra sistemului digestiv poate slăbi sistemul imunitar, acesta devenind mai vulnerabil la infecții și alte boli.
