Contrar a ceea ce se crede în general, acele mici puncte albe pe care le vezi pe căpșuni nu sunt de fapt semințe, ci o parte esențială a sistemului lor reproductiv.
Ce sunt punctele albe de pe căpșuni
Aceste structuri minuscule de pe suprafața căpșunii sunt numite „achene” și reprezintă fructul adevărat al plantei, fiecare conținând o singură sămânță. Termenul „achenă” se referă la un tip simplu de fruct uscat, specific mai multor specii de plante cu flori, inclusiv quinoa, hrișca și cânepa.
Din punct de vedere botanic, căpșunile se deosebesc mult de ceea ce considerăm în mod obișnuit a fi „fructe de pădure”. Un fruct de pădure, conform clasificării științifice, trebuie să aibă trei straturi distincte, un strat exterior (exocarp), un strat cărnos (mesocarp) și un înveliș interior (endocarp) care protejează semințele.
De asemenea, trebuie să conțină două sau mai multe semințe și să provină dintr-un singur ovar al unei flori, cu fructul dezvoltându-se în interiorul acelui unic ovar. Exemple de astfel de fructe sunt citricele, dar și bananele, roșiile, vinetele și strugurii.
Căpșunile, însă, nu respectă aceste criterii. Deși suprafața lor este acoperită de „achene”, planta nu provine dintr-un ovar unic. În schimb, ele sunt clasificate ca „fructe agregate”, adică se dezvoltă din mai multe ovare dintr-o singură floare, ceea ce duce la formarea acelui receptacul roșu, cărnos și gustos, bun de consum.
Căpșunile au o mulțime de beneficii pentru organism
Cu această ocazie putem spune că și alte fructe pe care le considerăm „de pădure”, cum ar fi zmeura și murele, sunt tot fructe agregate. Toate fac însă parte din familia Rosaceae. Zmeura și murele se încadrează și ele în aceeași categorie și fac parte din aceeași familie cu trandafirii.
Termenul „fruct de pădure” este vag în limbajul comun, fiind folosit pentru orice fruct cărnos, comestibil, care conține semințe.