Cum influențează mâncarea procesată obezitatea infantilă. Ce spun studiile

„Unul dintre lucrurile cheie pe care le descoperim aici este o relație doză-răspuns. Și anume: copiii care mănâncă cel mai des mâncare procesată, au cele mai grave probleme de obezitate. Dar și: cu cât mănâncă mai mult, cu atât problema lor se accentuează ”, a spus dr. Eszter Vamos, lector în sănătate publică la Imperial College din Londra și autor al studiului citat.

Procesarea industrială a alimentelor modifică consistența, gustul, culoarea acestsora. Dar și prelungește termenul de valabilitate. Mâncarea procesată traversează o serie de procese, fapt care nu se petrece în cazul meselor gătite acasă. Alimentele ultra-procesate tind să fie mai dense din punct de vedere energetic și mai sărace din punct de vedere nutrițional.

De multe ori, alimentele procesate au un nivel ridicat de zahăr, sare și grăsimi saturate. Dar și niveluri scăzute de proteine, fibre dietetice și micronutrienți. Din păcate însă sunt comercializate în mod agresiv de industria alimentară, se arată în studiu.

Cum influențează mâncarea procesată obezitatea infantilă

Gunter Kuhnle, profesor de nutriție și știință alimentară la Universitatea din Reading din Marea Britanie, a spus că legătura dintre sănătatea copilului și alimentele ultraprocesate este complexă. Iar factorii socio-economici au jucat probabil un rol important. Acesta însă nu a fost implicat în cercetare.

„Rezultatele acestui studiu nu sunt surprinzătoare: copiii care consumă o mulțime de alimente ultra-procesate sunt cel mai probabil mai puțin sănătoși decât colegii lor care mănâncă mai multe fructe și legume. Interpretarea acestor rezultate este totuși mult mai dificilă „, conform cercetătorilor.

Rezultatul studiului sunt proporțional directe cu factorii socio-economici. Copiii care trăiesc în zone defavorizate și din familii cu un nivel scăzut de educație mănâncă mai multe alimente ultra-procesate. Din păcate, acești copii au, de asemenea, cu cel mai mare risc de obezitate și sănătate precară. Deoarece există în continuare inegalități considerabile în materie de sănătate. Iar statutul socio-economic este un factor determinant important al sănătății.

Cum a fost condus studiul

Cercetătorii au urmărit un grup de 9.000 de copii, care au participat la un studiu mai amplu, de la vârsta de 7 până la 24 de ani. Jurnalele alimentare au fost completate la vârsta de 7, 10 și 13 ani, înregistrând mâncarea și băuturile consumate de copii pe parcursul a trei zile. Măsurătorile indicelui de masă corporal (IMC), greutatea, circumferința taliei și grăsimea corporală au fost, de asemenea, notate pe parcursul perioadei de studiului citat de CNN.

Copiii au fost împărțiți în cinci grupuri, în funcție de cantitatea de mâncare ultra-procesată pe care au mâncat-o. În cel mai restrâns grup, alimentele ultra-procesate au reprezentat o cincime din dieta lor copiilor, în timp ce în cel mai numeros grup, acestea au reprezentat mai mult de două treimi.

Cercetătorii au descoperit, în medie, că grupurile de copii care au consumat mai multe alimente ultra-procesate au avut o creștere mai rapidă a IMC-ului, a greutății, a circumferinței taliei și a grăsimii corporale pe măsură ce creșteau. Până la vârsta de 24 de ani, cei din grupul care se hrăneau cu mai multă mâncare procesată aveau, în medie, un nivel mai mare al IMC-ului, cu 1,2 kg / m2.

Deși studiul arată o legătură între consumul de alimente ultra-procesate și creșterea grăsimii corporale, acesta nu arată definitiv cauza și efectul. Potrivit cercetătorilor, sunt necesare măsuri mai radicale și mai eficiente pentru a reduce expunerea copiilor și consumul de alimente ultra-procesate. Tulburările de alimentație au, de asemenea, legătură directă cu încrederea de sine.