Scleroza laterla amiotrofică sau SLA este o boală care afectează mai întâi nervii responsabili pentru mișcarea voluntară a mușchilor. Nervii poartă denumirea de neuroni motori și ajung să fie primii afectați de SLA. Boala face ca neuronii motori din creier și din măduva spinării să se deterioreze treptat, până ce aceștia mor.
Ce este scleroza laterală amiotrofică
Bryan Randall nu este singurul care s-a confruntat cu această boală. O altă personalitate extrem de cunoscută care a trăit cu această afecțiune este Stephen Hawking. Hawking s-a luptat peste 50 de ani cu scleroza laterală amiotrofică. Fizicianul renumit a fost diagnosticat cu această boală la vârsta de 22 de ani, scriu publicațiile internaționale.
O altă celebritate care suferă de o boală gravă este Bruce Willis. Actorul a fost nevoit să se retragă din lumina reflectoarelor în urma diagnosticului pe care l-a primit.
Scleroza laterală amiotrofică este o afecțiune extrem de gravă. Această este o afecțiune neurodegenerativă, progresivă și se caracterizează prin reducerea celulelor nervoase din creier și măduva spinării care poartă și denumirea de neuroni motorii.
Creierul își pierde treptat capacitatea de a controla activitatea mușchilor din organism. Boala se caracterizează prin rigiditatea musculară, apariția spasmelor musculare și, în cele din urmă, pierderea controlului asupra mușchilor.
În timp, apar probleme care țin de dificultatea de a vorbi sau chiar a înghiți. Studiile arată că pacienții care primesc acest diagnostic reușesc să trăiască cu această boală în medie 3 ani.
Cercetările au arătat că doar 10 % dintre cei diagnosticați cu această boală au reușit să trăiască mai mult de 10 ani.
Boala rară afectează mai multe funcții din organism, însă cei mai mulți pacienți s-au stins din viață în urma insuficienței respiratorii.
Cauzele sclerozei laterale amiotrofice
Cauzele acestei boli nu au putut fi determinate cu precizie. Totuși, cercetătorii au ajuns la mai multe concluzii în ceea ce privește boala gravă.
Afecțiunea gravă, cunoscută și sub numele de Lou Gehrig, poate să debuteze de la vârsta mijlocie sau la bătrânețe.
Citește și
5 zodii chinezești care au noroc săptămâna aceasta. Un nou capitol se deschide în fața lor
Horoscopul zilei de 9 mai 2024. Leii construiesc relații noi. Află ce se întâmplă cu zodia ta
Zodii care te cuceresc cu o singură privire. Nativii care se folosesc de ochi drept armă a seducției
Studiile au conchis că scleroza laterală amiotrofică afectează mușchii voluntari, acei mușchi pe care alegem să îi mișcăm pentru a produce mișcări precum mestecatul, vorbitul sau mersul pe jos. Boala progresivă face ca simptomele să se agraveze în timp.
Specialiștii au arătat că boala nu are metode de vindecare și că nu există un singur medicament eficient pentru a inversa progresia acesteia. Este un tip de boală a neuronului motor care nu are încă leac de vindecare.
Pe măsură ce neuronii motori degenerează și mor, aceștia încetează să trimită mesaje către mușchi, ceea ce face ca mușchii să slăbească, să înceapă să aibă mișcări involuntare și în cele din urmă să se atrofieze. În cele din urmă, creierul își pierde capacitatea de a iniția și a controla mișcările voluntare.
Simptomele precoce pot include: convulsii musculare, crampe musculare, mușchi rigizi, slăbiciunea musculară, vorbire neclară și nazală, dificultatea de a mesteca sau a înghiți.
Pe măsură ce boala avansează simptomele se agravează. Persoanele care se confruntă cu această boală nu vor putea să stea în picioare sau să meargă, să se ridice singure din pat sau să-și folosească mâinile și brațele. În cele din urmă, persoanele care suferă de această boală își pierd capacitatea de a respira singuri și trebuie să depindă de un ventilator.
Studiile au arătat că persoanele care se confruntă cu SLA pot ajunge să dezvolte depresie și anxietate.
Cine poate dezvolta această boală
Factorii de risc pentru SLA includ mai multe categorii de vârstă. Boala poate apărea la orice vârstă, însă simptomele se dezvoltă cel mai frecvent între 55 și 57 de ani. Bărbații par să fie mult mai susceptibili în a dezvolta SLA, spun specialiștii. Rasa și etnai ar pueta influența și ei apariția bolii.
Studiile arată că non-hispanicii și caucazienii sunt cei care dezvoltă cel mai des această boală. Unele studii sugerează că veteranii militari au șanse de aproximativ două ori mai mari de a dezvolta SLA, fiind expuși la plumb, pesticide și alte toxine de mediu.
Aproape toate cazurile de Sla sunt considerate a fi sporadice. Acest lucru înseamnă că boala pare să apară la întâmplare, fără factori de risc asociați în mod clar și fără antecedente familiale ale bolii. Aproximativ cinci până la 10 % dintre toate cazurile de SLA sunt familiale, adică moștenite genetic.
Aproximativ 25 până la 40 % dintre toate cazurile genetice sunt cauzate de un defect al genei C9orf72, care produce o proteină ce se găsește în neuronii motori și celulele nervoase din creier.
Cum se tratează scleroza laterlală amiotrofică
Specialiștii spun că nu există niciun tratament pentru a putea inversa afectarea neuronilor motori, Cu toate acestea, există tratamente care pot ajuta la facilitarea traiului cu boala. Asistența medicală de susținere trebuie asigurată de cele mai bune echipe de specialiști.
Aceste echipe sunt cele care pot concepe un plan de tratament individualizat și pot oferi resursele necesare pentru îngrijirea bolnavului. Medici pot folosi și medicamente pentru a sprijini planul de tratament, arată specialiștii pentru Healthline.
Cele mai multe medicamente sunt prescrise pentru a putea gestiona simptomele cum ar fi crampele musculare, rigiditatea, excesul de salivă, etc. Nutriționiștii pot ajuta și ei la formarea unui plan alimentar special.
Dispozitivele de aspirare pot elimina excesul de lichide și de salivă și pot preveni sufocare. Reabilitarea este diferită pentru fiecare persoană, iar acest lucru se face cu ajutorul medicului specialiști.
Terapia fizică este și ea extrem de importantă. Kinetoterapeuții pot recomanda exerciții cu un impact redus, împreună cu exerciții de mișcări pentru a întări mușchii. Comunicarea este și ea extrem de importantă pentru un pacient care suferă de această afecțiune.
Partenerul actriței Sandra Bullock s-a luptat cu SLA timp de trei ani
Partenerul actriței Sandra Bullock s-a luptat cu SLA timp de trei ani. Cei mai mulți pacienți nu reușesc să depășească această durată de viață după primirea diagnosticului. Bryan Randall și-a dorit să țină secret faptul că suferă de boala cruntă.
El și partenera sa au evitat să vorbească despre acest subiect și au făcut tot posibilul să ascundă simptomele fotografului. Din nefericire, acesta s-a stins din viață la 57 de ani. Familia lui Bryan a fost cea care a făcut anunțul public. Sandra nu a comentat încă evenimentele nefericite din viața sa. Actrița internațională a cerut să se respecte intimitatea familiei în aceste momente dificile.