Obiceiuri care dăunează creierului. La ce să renunți înainte să îți distrugi mintea

Specialiștii spun că există o serie de obiceiuri care dăunează creierului. Unele dintre ele pot ajunge să-ți afecteze mintea, dar cum cel mai bine este să previi, află cum să remediezi o astfel de situație.

Publicat: 24 aprilie 2023, 8:24

Obiceiuri care dăunează creierului

Trebuie să ai grijă de creier pentru a avea o viață sănătoasă și fericită. Din păcate, îi facem rău neintenționat creierului prin construirea de obiceiuri proaste care sunt dăunătoare sistemului nervos. Studiile arată că societatea noastră de înaltă tehnologie ne face creierul mai încet și mai prost zi de zi. Sunt puțini cei care știu că aceste obiceiuri de care ne bucurăm afectează creierul.

Consumul mare de zahăr

Toată lumea știe că atunci când consumi mult zahăr, nivelul glicemiei crește. Glucoza ridicată în sânge scade producția de neurotrofic derivat din creier (BDNF), care este o substanță chimică imperativă pentru ca creierul să creeze noi amintiri și să învețe lucruri noi.

Ca rezultat, o dietă bogată în zahăr limitează capacitatea creierului de a învăța și de a-și forma amintiri. Acesta este cel mai probabil punctul în care descoperi de ce ai avut probleme cu memoria pe termen scurt.

Există numeroase studii privind efectele zahărului asupra creierului. Unele dintre cele mai mari companii folosesc acum scanări ale creierului pentru a studia modul în care reacționăm neurologic la anumite alimente, în special zahăr. Ei au descoperit că creierul se luminează la zahăr la fel cum o face la substanțele interzise.

Încearcă să minimizezi aportul de zahăr zilnic. Nu mai cumpăra sucuri. Apa este cea mai bună opțiune. Mănâncă fructe proaspete, congelate sau uscate. Citește etichetele pentru a cumpăra produsele cu cel mai scăzut conținut de zahăr și sodiu ca să elimini unul dintre ceste obiceiuri care dăunează creierului.

Prea mult timp petrecut pe ecrane

Tehnologia modernă și pandemia au accelerat timpul petrecut pe ecran în ultimii doi ani. Studiile arată că întâlnirile față în față sunt cu adevărat valoroase pentru sănătatea noastră mintală. Oamenii petrec mult mai mult timp pe ecran decât oricând în istorie.

Cercetările de la Universitatea din Michigan au mai descoperit că o conversație față în față de 10 minute îmbunătățește funcțiile cognitive. Acest studiu mai arată că pe fondul pandemiei, oamenii petrec mult mai mult timp singuri acasă, ajungând la depresie. Lipsa interacțiunii personale limitează creierul să genereze conexiuni mai bune.

Privind ecranele toată ziua îți poate răni încheieturile, spatele, ochii, gâtul și urechile. Prea mult timp pe ecran întrerupe și calitatea somnului. Cercetătorii arată că timpul excesiv pe ecran are efecte adverse dovedite asupra creativității, intelectului și sănătății emoționale.

Stabilește o limită clară pentru timpul petrecut la ecrane pentru a evita deteriorarea creierului pe termen lung. Scopul este să nu eviți 100% timpul de expunere la ecrane, ceea ce este imposibil în societatea modernă. Cercetările arată că adulții ar trebui să stea doar două ore în fața ecranelor, în afara timpului de lucru.

Privarea de somn

Știm cu toții că sistemul nervos central este principala autostradă informațională a corpului. Somnul este vital pentru ca organismul să funcționeze perfect, dar insomnia severă poate provoca perturbări în felul în care organismul transmite și procesează informațiile.

Se stabilesc căi între celulele nervoase (neuroni) din creier în timpul somnului, care te ajută să îți amintești noile cunoștințe. Privarea de somn îți drenează creierul, făcându-l incapabil să-și îndeplinească funcțiile în mod eficient.

Uneori, lipsa unui somn de calitate dezvoltă micro-somn, ceea ce înseamnă că oamenii adorm de la câteva secunde la 30 de secunde. Microsleep scăpat de sub control poate fi fatal, mai ales când ești la volan.

Mâncatul în exces

Mâncarea în exces este considerată a fi un obicei alimentar prost care duce la consecințe pe termen lung asupra sănătății creierului. Are un impact fizic asupra ta și te expune riscului de a avea probleme majore de sănătate, inclusiv obezitatea, bolile de inimă, diabetul și hipertensiunea arterială, toate acestea fiind legate de boli ale creierului precum Alzheimer.

Cercetările arată că excesul de alimente a fost asociat cu un risc mai mare de tulburări cognitive moderate, pierderi de memorie în timp și obezitate.

Mai întâi trebuie să fii conștientă de riscurile la care te expui atunci când te supraalimentezi.

Multitasking

În timp, hormonii de stres din multitasking pot deteriora centrul memoriei din creier. Concentrează-te pe o sarcină pentru o mai bună eficiență și memorie.

Oamenii care fac mai multe sarcini sunt distrași în mod persistent și nu sunt la fel de concentrați ca cei care folosesc creierul pentru a lucra la o singură sarcină, deoarece folosesc toate părțile creierului simultan. Cei care fac mai multe sarcini în același timp le este mai greu să filtreze informațiile care vin din exterior.

Cercetările arată că persoanele cu sarcini multiple au avut o densitate redusă în cortexul anterior, ceea ce este crucial pentru reglarea cognitivă, empatie și emoțională.

Inactivitatea fizică

Nu simți mereu motivația să mergi la sală sau să respecți obiectivele de sănătate. Poți observa cu ușurință un număr mai mare de oameni în sălile de sport în ianuarie, dar acesta scade câteva săptămâni mai târziu.

Studiul arată că inactivitatea fizică pentru o perioadă lungă de timp creează modificări anatomice în creier, crescând riscul de boli de inimă. De asemenea, este adevărat că stând ore întreg fără să te miști îți poate afecta negativ sănătatea creierului.

Pentru a obține motivația de a merge la sală sau de a merge la o plimbare lungă, amintește-ți că ai un singur corp pentru tot restul vieții și este de datoria ta să-l menți sănătos. Încearcă să încorporezi un fel de mișcare regulată în viața ta.