Anumite emoții puternice implică, în egală măsură, o probabilitate mai mare de afecțiune cardiovasculară, în special cele legate de stres. Bolile cardiovasculare sunt favorizate de numeroși factori ca fumatul, hipertensiunea, obezitatea, sedentarismul, consum excesiv de alcool și mulți alții.
Riscul unei boli cardiovasculare în funcție de personalitatea ta
Cercetătorii au realizat un studiu în anul 2018, care a arătat că emoțiile puternice ca mânia, depresia, ostilitatea și anxietatea pot constitui factori de risc pentru afecțiunile cardiovasculare, dar și pentru alte boli cardiovasculare, notează Healthdigest.
Există cercetări care relevă faptul că există corelații directe între riscul unei boli de inimă și persoanele cu o personalitate de tip A.
Asociate deseori cu tiparul concentrat pe productivitate, există anumite trăsături de comportament atribuite în esență tipului A.
E vorba de ambiție, agresivitate, competitivitate și apetitul pentru muncă (așa numitul workaholic), arată un studiu din 2012.
Tipul A, workaholicul, este mai predispus la boli cardiovasculare
Personalitatea care se înscrie în acest tip a fost un subiect de studiu decenii întregi. O amplă cercetare demarată în 1975 și publicat de Journal of the American Medical Association descrie felul cum de-a lungul a peste 80 de ani, 257 de participanți au dezvoltat o boală clinică coronariană.
A fost detectată o puternică legătură între comportamentul de tip A și valorile constatate de boli cardiovasculare. Toți subiecții erau bărbați de vârstă medie.
Care este explicația pentru care persoanele centrate pe muncă și ambiție sunt mai expuse riscului de a dezvolta o boală cardiacă? O analiză din anul 2018 a arătat că acest tip de personalitate este mai expus stresului.
Stresul poate avea un impact asupra organismului în numeroase moduri. Inclusiv prin accelerarea riscului unei boli de inimă.
Cercetătorii au mai constatat că comportamentele de tip A se leagă deseori de niveluri ridicate ale colesterolului și boli ale arterelor coronariene comparativ cu cei care au trăsături de personalitate mai relaxate.
Citește și
Ce lecții vor învăța zodiile până la finalul lunii noiembrie. Vezi ce arată astrele
Horoscopul zilei de 22 noiembrie 2024. Racii își pot transforma pasiunile într-o sursă de venit. Află ce se întâmplă cu zodia ta
3 zodii intră într-o eră norocoasă pe 22 noiembrie 2024. Cine sunt nativii care vor avea parte de productivitate pe toate planurile
Personalitatea de tip D poate fi expusă riscului unei boli de inimă
De-a lungul timpului, experții și-au extins cercetarea asupra relației dintre tipul de personalitate și riscul bolilor de inimă. A fost inclus în studiu mai puțin cunoscutul tip de personalitate D.
Acest tip se asociază în esență cu stări caracterizate de emoții negative și inhibițiie socială. În mod similar tipului A, aceste persoane tind de asemenea să experimenteze niveluri ridicate de stres, în special la locul de muncă și în diferite alte contexte sociale.
Cercetările au sugerat o conexiune între persoanele cu personalități de tip D și cazurile mai severe de boală.
Este vorba de o sănătate mai precară, tensiune arterială crescută și exagerate ale reacții ale inimii la stres, precum și un risc crescut de deces cardiac. Întrucât aceste persoane resimt interacțiunile interpersonale ca fiind o provocare dificilă, dacă au afecțiuni cardiovasculare amână deseori ajutorul medical.
Indiferent cărui tip de personalitate îi aparții, în afara comportamentelor emoționale există numeroși factori care influențează riscul unei boli de inimă.
În egală măsură, experții au explorat relația opusă, în care o afecțiune a inimii poate crește ricul unor trăsături de personalitate de tipul A sau D. Studiile au demonstrat că speranța și alte statusuri emoționale pozitive pot oferi protecție împotriva bolii coronariene de inimă.
Sindromul inimii frânte, o enigmă pentru specialiști
Ființa umană este deosebit de fragilă, de aceea vulnerabilitatea ei în contextul unor traume emoționale majore ca moartea unei persoane apropiate, o pierdere semnificativă sau un eșec personal sau profesional este crescută.
Unul dintre fenomenele care continuă să intrige comunitatea medicală este așa numitul sindrom al inimii frânte, potrivit Everydeayhealth. Descris pentru prima oară în deceniul 9 în Japonia, acesta se referă la slăbirea rapidă a mușchiului inimii în timpul unui eveniment traumatizant.
Cunoscut și sub numele de cardiopatie de stres, acest sindrom se resimte similar unui atac de cord. Însă în realitate analizele clinice nu confirmă acest lucru.
Cea mai vehiculată explicație a medicilor este legată de hormonii stresului. Ei însoțesc diferitele contexte emoționale traumatice aduc cu sine modificări ale celulelor responsabile cu contracția inimii.
Vestea bună este că această condiție medicală poate fi tratată, cu condiția să recunoști din timp simptomele sale. E vorba de durere bruscă în piept, scurtarea respirației, aritmii cardiovasculare, hipotensiune arterială, leșin.