Aproape o treime dintre femeile din România consideră în mod eronat că metodele contraceptive naturale sunt eficiente. Până la 25% din femeile cu vârsta între 15 – 29 de ani au declarat că nu au mai fost la ginecolog pentru un control de peste cinci ani, sau chiar niciodată.
20 de alergători au întrerupt cursa de la Maratonul București
O acțiune inedită în cadrul ediției din acest an a Maratonului București care a avut loc recent: un grup de alergători au întrerupt cursa după numai 4 kilometri, manifestându-și astfel sprijinul pentru o mai bună informare a femeilor în ceea ce privește starea lor de sănătate.
”Toți cei care ne-am înscris și am alergat în cadrul maratonului înțelegem importanța mișcării pentru starea de sănătate. Însă așa cum prioritizăm antrenamentele în cadrul unui stil de viață sănătos, tot așa, ca femei, ar trebui să prioritizăm vizita la ginecolog și informarea corectă în privința sănătății. Iar pentru a le aminti femeilor că nu ar trebui să-și limiteze în niciun fel alegerile în privința sănătății, am ales să ne oprim din cursă.” a declarat una dintre femeile care a alergat doar 4 kilometri în cadrul maratonului.
Limitarea voluntară a cursei de 10 km la doar 4 km a fost organizată cu sprijinul Organon. Oragon este companie globală orientată către sănătatea femeii. Scopul său este de a atrage atenția asupra unor statistici îngrijorătoare din România care vizează mersul la medic și gradul de informare privind metodele contraceptive.
Contracepția modernă face parte din alegerile importante în ceea ce privește sănătatea femeii și starea de bine. Femeile trebuie încurajate să meargă la ginecolog și să se sfătuiască cu acesta în privința celei mai potrivite metode contraceptive.
Multe dintre femeile din România nu cunosc metodele contraceptive disponibile
Conform sondajului Lifestyle Survey Romania realizat de IPSOS, pe un eșantion de 600 de femei, cu vârstele între 15 și 45 de ani, femeile din România pot identifica în general doar 4 metode contraceptive. Cele patru metode au fost identificate dintr-o listă de peste 10 disponibile la ora actuală.
Metodele cel mai des recunoscute sunt pilulele anticoncepționale, prezervativul, metodele de calendar și contracepția de urgență. Aceasta situație reflectă de fapt șanse mai mici de a alege cea mai potrivită metodă contraceptivă. Totodată relevă și riscul de a opta pentru o metodă suboptimă.
“Rezultatele sondajului Lifestyle Survey Romania au scos la iveală o situație îngrijorătoare. Până la 25% din femeile cu vârsta cuprinsă între 15 – 29 de ani au declarat că nu au mai fost la ginecolog pentru un control de rutină de peste cinci ani, sau poate chiar niciodată. Mai mult, afirmațiile femeilor indică îndoieli cu privire la siguranța contracepției hormonale. 28% dintre femei consideră că metodele contraceptive naturale sunt eficiente.
Acest studiu vine sa sublinieze o dată în plus necesitatea unor programe de educație medicală. Acestea sunt necesare pentru populație și, mai ales, în domeniul sănătății reproductive.
În plus, aceste date ne arată cât de importantă este relația cu medicul ginecolog. El este specialistul cu care femeile se pot sfătui în toate aspectele care vizează atât sănătatea reproductivă, dar și problemele de sănătate care pot apărea pe măsura înaintării în vârstă.” Declarațiile au fost făcute de Profesor Doctor Cristian Furău, medic ginecolog și Secretar al Societăţii Europene pentru Contracepţie şi Sănătate Reproductivă.
Folosirea metodelor contraceptive
Femeile cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani au afirmat mai des că nu folosesc sau nu au folosit în trecut nicio metodă de contracepție.
Femeile cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani folosesc mai des prezervativul. Femeile cu vârste cuprinse între 30 și 45 de ani au afirmat că utilizează mai degrabă anticoncepționale. Tot ele au spus că utilizează și metoda retragerii (și, într-o oarecare măsură, metoda calendarului).
Metode contraceptive de urgență
Femeile cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani au fost mai înclinate să afirme că nu cunosc metode de contracepție de urgență. Totul comparativ cu femeile cu vârste între 30 și 45 de ani.
Femeile cu vârste cuprinse între 30 și 45 de ani au fost mai înclinate să afirme că sunt familiarizate cu aceste metode și că le utilizează.
Starea generală de sănătate
Conform sondajului Lifestyle Survey România, majoritatea româncelor se îngrijesc de sănătatea lor. 71% din respondentele la chestionarele online considerând că starea lor de sănătate este bună sau foarte bună.
Bolile sau afecțiunile cronice apar la 17% din femeile cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani. Ele apar și la 22% din femeile cu vârste cuprinse între 30 și 45 de ani din România. Sistemul endocrin este cel mai afectat. Acest lucru se întâmplă indiferent de segmentul de vârstă. Afecțiunile conexe apar mai des în rândul femeilor cu vârste cuprinse între 30 și 45 de ani, spun studiile.
Sănătatea hormonală
Femeile cu vârste cuprinse între 30 și 45 de ani tind să aibă cicluri menstruale mai regulate. Ele tind să menționeze și că au avut prima menstruație mai târziu – între 14 și 18 ani. Totul comparativ cu segmentul de vârstă mai tânăr. Femeile cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani tind să fi avut prima menstruație între 10 și 13 ani.
Probleme de fertilitate
12% din femeile cu vârste între 15 și 29 de ani & 15% din femeile cu vârste între 30 și 45 de ani au întâmpinat probleme de fertilitate.
Obiceiuri sănătoase
Femeile cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani sunt mai înclinate să afirme că nu beau alcool. Totul în comparație cu segmentul mai în vârstă. Femeile cu vârste cuprinse între 30 și 45 de ani sunt mai înclinate să afirme că beau alcool o dată sau de mai multe ori pe săptămână.
Pentru femeile între 15 – 29 de ani, 38% au declarat că fumează. 21% că au fumat, dar s-au lăsat. În cazul femeilor cu vârsta între 30 – 45 de ani cifrele au fost cu doar 1% mai mari.
Accesul la informații / Sursele de informare
2 din 3 femei consideră că accesul la informații despre sănătatea femeilor este insuficient. În special, sănătatea mintală și bolile oncologice au fost frecvent menționate ca fiind subiecte despre care femeile consideră că nu dispun de cunoștințe suficiente. Ceea ce este surprinzător este faptul că se observă o diferență de preocupări pe segmente de vârstă. Femeile cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani au semnalat mult mai des o lipsă de informații despre endometrioză. Totul în comparație cu femeile cu vârste cuprinse între 30 și 45 de ani
Internetul și specialistul în domeniul medical sunt cele mai frecvente surse de informare cu privire la sănătatea femeii. Totuși specialistul în domeniul medical este mai important pentru femeile cu vârste cuprinse între 30 și 45 de ani.
Femeile cu vârste cuprinse între 15 și 25 de ani sunt mai înclinate să își întrebe mamele și să învețe la școală, în comparație cu femeile cu vârste între 30 și 45 de ani.