O creștere rapidă a nivelului de stres poate fi și un lucru bun. Sporește simțurile, crește claritatea mentală și contribuie la producerea colagenului care facilitează repararea rănilor. Pe de altă parte, stresul cronic, continuu, are efecte negative asupra pielii.
Efectele nocive ale stresului asupra pielii
Într-o societate în care stresul nu este perceput doar ca ceva normal, ci uneori este asociat cu succesul, subconștientul reacționează în multe feluri atunci când este sub presiune. Un psihic disfuncțional se manifestă la nivelul pielii.
„Există două tipuri diferite de stres: stresul acut și stresul cronic”, spune doctorul Whitney Bowe pentru The New York Times.
Încetinește producția de uleiuri benefice
O mare parte a relației dintre piele și psihic se reduce la supraproducția de cortizol, hormonul primar al stresului și la efectul său asupra barierei pielii.
„Bariera captează umiditatea și respinge alergenii, iritanții și poluanți„, spune doctorul Bowe pentru The New York Times. Face efectiv treaba majorității produselor de îngrijire a pielii de pe piață și are nevoie de trei lucruri pentru a prospera: ulei, apă și microbiom. Cortizolul le elimină pe toate.
În perioadele de stres, cortizolul încetinește producția de uleiuri benefice.
Ne uscăm, suntem mai dificili și mult mai iritați, deoarece acele uleiuri sănătoase acționează ca un strat protector pentru noi.
– Loretta Ciraldo, dermatolog
Stimulează supraproducția de sebum
În același timp, cortizolul stimulează supraproducția de sebum, uleiul care agravează acneea. Așadar, pentru mulți dintre noi, pielea noastră este mai uleioasă atunci când suntem stresați și este mai predispusă la acnee.
Toate acestea modifică pH-ul pielii și creează un mediu inospitalier pentru un trilion de microorganisme simbiotice care există pe și în bariera pielii.
Există microbi care se hrănesc cu sebum, ceea ce ajută la menținerea nivelurilor sănătoase de ulei. Există microbi care se hrănesc cu celulele moarte ale pielii. Există microbi care produc peptide și ceramide, două ingrediente care păstrează pielea fermă și hidratată. Există microbi care oferă protecție împotriva poluării, a soarelui și a agenților patogeni invadatori.
„Dacă nu produceți suficient din acele grăsimi sănătoase și nu mențineți o barieră sănătoasă, modificați terenul pe care acești microbi cresc și prosperă”, spune doctorul Bowe.
Determină producerea de radicali liberi
Stresul determină organismul să producă și radicali liberi interni. Radicalii liberi distrug celulele și cauzează stres oxidativ. Când atacă ADN-ul, radicalii liberi produc cancer de piele. Când atacă elastina și colagenul, se produc linii fine și riduri. Când atacă lipidele, organismul se deshidratează, este afectată bariera pielii și se produce acneea.
Expunerea cronică la cortizol inhibă, de asemenea, producția de acid hialuronic și colagen, care mențin pielea fermă și tânără.
Serurile cu acid hialuronic și cremele cu colagen nu pot combate cortizolul. Ingredientele topice nu au același efect ca cele produse în organism și rareori pătrund până la stratul inferior al dermei, unde apar în mod natural colagenul și acidul hialuronic.
„Majoritatea produselor sunt destinate consumatorilor care au o barieră sănătoasă a pielii”, spune Ron Robinson, chimist cosmetic. Expunerea unei bariere deja afectate la ingredientele active – sau la prea multe ingrediente – nu face decât să agraveze problemele existente.
Dr. Bowe recomandă evitarea oricăror produse care conțin uleiuri esențiale, întrucât pot provoca iritații la nivelul pielii.