Conform experților, stresul negativ este reprezentat de creșterea tensiunii arteriale, anxietate, depresie, insomnii, însă, și de apariția kilogramelor în plus. Iar stresul pozitiv te determină să fii în alertă, motivată și pregătită să acționezi cu cele mai bune soluții în situațiile delicate.
Stresul are și efecte pozitive
Stresul a devenit familiar pentru aproape toate categoriile de vârstă. Oficialii de la Institutul American de Stres au dezvăluit că stresul negativ impactează din punct de vedere fizic 77% dintre oamenii din SUA. Iar 73% dintre indivizi au experimentat efecte negative legate de sănătatea mintală atunci când s-au confruntat cu stres rău sau distres, așa cum mai este denumit de specialiști, scrie Thelist.
„Întotdeauna te gândești la stres ca la un lucru foarte rău, dar nu este. Unele niveluri de stres sunt bune, pentru că te împing spre gradul optim de vigilență, performanță comportamentală și cognitivă“, a explicat Daniela Kaufer, profesor de biologie integrativă la Universitatea California din Berkley, pentru news.berkeley.edu.
În urma unei cercetări pe care a făcut-o cu Elizabeth Kirby, Daniela Kaufer a descoperit exact cum stresul acut – de mica durată, nu de lungă durată – stimulează creierul și se înregistrează o performanță îmbunătățiță.
„Cred că evenimentele stresante intermitente sunt probabil cele care mențin creierul mai alert. Și ai performanță mai bună atunci când ești în stare de alertă“, a declarat Daniela Kaufer, potrivit sursei citate.
Altfel spus, eustresul sau stresul bun este acela care te ajută să te concentrezi la un proiect solicitant primit la muncă sau la un examen. În același timp, el te ajută să reacționezi mai repede și cu o viziune mult mai clară.
Efectele stresului bun
Stresul al cărui nivel nu este foarte mare și nici de lungă durată poate fi util prin următoarele căi: