S-a descoperit că o dietă pe bază de plante ținută pentru numai două luni reduce modificările chimice ale ADN-ului. Acestea sunt cunoscute sub numele de metilare, o indicație a „kilometrajului biologic” al unei persoane.
Care sunt beneficiile unei diete vegane
Pe măsură ce îmbătrânim, procesul de metilare crește, schimbând subtil expresia genelor noastre, cunoscută sub numele de modificare epigenetică.
Măsurarea markerilor pe care îi lasă în urmă este considerată a fi o estimare bună a declinului natural al organismului.
În ce a constat studiul
Descoperirile se bazează pe un mic studiu, pe 21 de perechi de gemeni identici în vârstă de 39 de ani. Jumătate au urmat o dietă vegană, în timp ce celălalt frate/soră a urmat o dietă omnivoră.
Îmbătrânirea biologică se referă la declinul funcționării țesuturilor și celulelor din organism, spre deosebire de vârsta cronologică.
Până la sfârșitul studiului, cercetătorii au observat scăderea vârstei biologice bazate pe nivelurile de metilare a ADN-ului a celor cu dieta vegană. Cercetările anterioare au raportat că nivelurile crescute de metilare a ADN-ului sunt asociate cu îmbătrânirea.
După opt săptămâni, au existat și scăderi ale vârstelor inimii, hormonilor, ficatului și ale sistemelor inflamatorii și metabolice, a constatat studiul. Aceste schimbări nu au fost observate la cei a căror dietă a inclus carne, ouă și lactate.
Cei care au urmat o dietă vegană au slăbit, în medie, cu două kilograme mai mult decât cei care nu au mâncat astfel. Ei au consumat cu 200 de calorii mai puțin prin mesele oferite în primele patru săptămâni de studiu.
Potrivit experților, scăderea în greutate ar fi putut contribui la diferențele vârstei biologice între ambele grupuri.
Care sunt riscurile unei diete pe bază de plante
Unii experți sugerează însă că, pe termen lung, o dietă vegană poate duce la deficiențe nutriționale. De asemenea, ea poate să nu se potrivească tuturor vârstelor. Pe de altă parte, alți specialiști spun că diferențele s-ar fi putut datora pierderii în greutate.
Varun Dwaraka, de la compania de testare epigenetică TruDiagnostic Inc, și Christopher Gardner de la Universitatea Stanford, California, alături de colegii săi, au spus că nu este clar cât de mult diferențele dintre perechi pot fi atribuite diferențelor de dietă.
Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a investiga relația dintre dietă, greutate și îmbătrânire. De asemenea, mai trebuie studiat și efectul pe termen lung ale dietelor vegane, au adaugat aceștia.
Ce spun alți specialiști despre studiul realizat pe gemeni
Tom Sanders, profesor emerit de Nutriție și Dietetică la King’s College London (KCL), care nu a fost implicat în studiu, a spus că a găsit o oarecare diferență în ceea ce privește îmbătrânirea pentru vegani. El nu ia în considerare faptul că deficiențele de vitamine și minerale adesea durează ani ca să apară.
El a adăugat că cercetările sugerează că o dietă vegană ar putea să nu fie bună pentru persoanele în vârstă.
Profesorul Sanders a spus: „Deși studiile observaționale indică faptul că dietele vegane pot avea efecte favorabile asupra sănătății la vârsta mijlocie (cum ar fi un risc mai scăzut de boli cardiovasculare și diabet de tip 2), acest lucru nu se întâmplă și la veganii mai în vârstă, care par mai predispuși să sufere din pierderea musculară, densitatea osoasă scăzută și tulburările neurologice care au un impact semnificativ asupra calității vieții.
Dr. Duane Mellor, dietetician și purtător de cuvânt la British Dietetic Association, a spus că, deși studiul a comparat o dietă vegană cu o dietă omnivoră, aceste diete nu au fost în întregime comparabile în ceea ce privește caloriile.
El a explicat: „Este posibil ca o reducere a aportului de energie să fi putut modifica modul în care a fost schimbat ADN-ul participanților”.
Dr. Mellor a adăugat că grupului vegan i s-a cerut să mănânce de două ori mai multe porții de legume, mai multe fructe și mai multe leguminoase, nuci și semințe decât grupul omnivor. Acest lucru ar putea explica în parte diferențele raportate.